Casa-n care nu-i iubire
E o ghenă de suspine.
Greu trăiesc cei doi alături,
Fiecare cu-a lui pături,
Fiecare pentru sine.
N-are cum să fie bine.

Casa-n care e iubire
E ca raiul cel mai ’nalt.
Ei primesc de sus povața
Fericiți trăindu-și viața
Unul pentru celălalt
Și-n bordei ca și-n palat.

Te înșeli când cumperi calul
Numai pentru șaua lui.
Nu-i de tine-atunci comerțul.
Te înșeli când, cuiva, prețul
Numai după vorbe-i pui
Și gustul vieții-i amărui.

Cercetează ce cal cumperi
Nu pe frâu și nici pe șea.
Iar pe om îl caută bine
Și casa din care vine.
Dincolo de vorba sa,
Vezi cum își trăiește viața.

N-aștepta de la soție
Numai dar, fără greșale!
Nimeni astfel n-o să fie
S-aducă doar bucurie.
Ai și tu destule a’ tale.
După deal mai e și vale.
Amin.
(Duminică, 27 decembrie 2020)